...Drumul nostru se indreapta spre manastirea Saharna. Trecem prin Rezina, facem rost de provizii, apoi continuam deplasarea lasind in urma o oaza de lumini... Vazuti in micul satuc Saharna cautam un loc de popas, sintem indreptati, de catre un localnic, spre malul Nistrului, cind eram gata sa ne instalam un altul ne-a sfatuit sa schimbam locul putin mai in susul riului, il urmam...ajungem... pregatim un mic focusor, cei mai curajosi incearca apa Nistrului atunci cind in aer temperatura nu depaseste 15 grade C... Noaptea s-a dovedit a fi total diferita de precedenta. Datorita aburilor de deasupra Nistrului combinati cu fosnetul produs de animalele lasate peste noapte in aer liber, fara sa vrei te lasi cuprins de fiori, iar in lumina rugului toate nalucirile parca se amplifica. Doar zorii diminetii iviti de dupa malul abrupt spulbera ultimile iluzii... Intram in ograda manastirii asteptint ceva deosebit, am primit ceva deosebit: peisajul uimitor in concordanta cu melodiosul sunet de toaca si clopote relaxeaza pina si ultimu neuron. In acelasi ritm cu aceeasi ardoare continuam deplasarea pe o carurusa sapata in piatra de-a lungul riuletului Saharna. Ajungem la renumita cascada sub care, intr-un mic dus, ne incercam rezistenta la frig. Malurile masive, din piatra alba, strajuiesc albia riuletului lasind un singur briu liber pe unde ptrunde cite o raza ratacita in neant. Inviorati, privim pentru o ultima data peisajul impunator, si din nou la drum...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu